Glicemia normală: valori a jeun, după masă și cum interpretăm rezultatele

Glicemia reprezintă nivelul de zahăr (sau cantitatea de glucoză) din sânge indicat de rezultatele analizelor specifice de sânge, cu recoltare a jeun (pe nemâncate).

Autor: Dr. Bianca Iliana Iliescu

Medic primar Diabet, boli metabolice și nutriție, Endocrinologie

La adulți, glicemia normală pe nemâncate (a jeun) este, de regulă, între 70 și 99 mg/dL. Valorile cuprinse între 100 și 125 mg/dL pot indica prediabet, iar o glicemie de 126 mg/dL sau mai mult poate indica diabet zaharat.

În absența simptomelor caracteristice, diagnosticul trebuie confirmat prin analize de laborator.

Ce este glicemia?

Glicemia reprezintă nivelul de zahăr (sau cantitatea de glucoză) din sânge indicat de rezultatele analizelor specifice de sânge, cu recoltare a jeun (pe nemâncate).
Glucoza este cea mai importantă sursă de energie a organismului, provenind, în cea mai mare parte, din carbohidrații din alimentele și băuturile pe care le consumăm. Dacă nivelul de zahăr din sânge este în limite normale, nivelul de energie al organismului unui adult sănătos va fi optim.

Nivelul glicemiei poate crește sau poate scădea în funcție de mai mulți factori, variațiile fiind de cele mai multe ori determinate de alegerile alimentare, de medicamente, de activitatea fizică, dar și de anumite disfuncții metabolice.

Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Intervalele în care se regăsesc valorile normale ale glicemiei nu diferă în funcție de vârstă, astfel că rezultatele analizei care testează glucoza serică sunt relevante pentru toți, de la copii la adulți. Singurele excepții sunt în cazul nou-născuților (bebeluși sub o lună) și al femeilor însărcinate, cazuri pe care le vom trata separat.

Iată care sunt intervalele relevante pentru glicemie și ce înseamnă fiecare:

Valoare a jeun (mg/dL)mmol/LCe înseamnă?Ce să faci?
sub 70sub 3,9hipoglicemiemănânci ceva dulce, fac testul din nou, iar dacă valoarea rămâne sub 70, trebuie să mergi la medic
70–993,9–5,5Valori normalee bine să faci un control anual
100–1255,6–6,9prediabet (glicemie bazală modificată)repeți analiza, medicul poate solicita efectuarea HbA1c sau TTGO
126 sau mai mult7,0 sau mai multposibil diabet, se confirmă cu analize suplimentareconsult de diabetologie

Glicemia pe nemâncate (a jeun)

Pentru ca rezultatul analizei care măsoară glicemia să fie concludentă, recoltarea se face a jeun, adică fără a mânca nimic în dimineața când mergi să faci analizele. Se recomandă să bei apă suficientă, să nu consumi cafea și să te asiguri că repausul alimentar este de cel puțin 8 ore.

E bine să știm că există anumiți factori care pot crește artificial valorile glucozei din sânge, printre care se numără stresul, somnul de proastă calitate, anumite boli în stadiu acut, dar și anumite medicamente precum cele care conțin cortizon. Dacă te regăsești în vreunul dintre ele, e bine să amâni analiza, pentru a te asigura că nu ai valori modificate, sau să-i transmiți informațiile medicului tău atunci când mergi cu rezultatele la interpretare.

Glicemia după masă: ce e normal la 2 ore

Glicemia postprandială se evaluează la 2 ore după masă, întrucât imediat după ce mâncăm, glicemia crește. Indiferent de starea de sănătate, vârful glicemic apare în mod obișnuit în primele 60-90 minute, astfel că valorile sunt relevante doar după acest vârf.
La persoanele sănătoase, insulina readuce glicemia aproape de nivelul inițial în decurs de 2 ore, în timp ce la o persoană cu toleranță alterată la glucoză sau cu diabet, glicemia rămâne crescută.

Valorile de referință ale glicemiei normale după masă sunt:

  • sub 140 mg/dL: glicemie normală
  • 140-199 mg/dL: toleranță alterată la glucoză (prediabet)
  • 200 mg/dL sau mai mult: diabetul este deja instalat.

Aceste valori sunt utilizate oficial pentru testul de toleranță la glucoză orală (TTGO), un test standardizat efectuat în stare de repaus, cu o soluție care conține 75 g de glucoză. Așadar, pentru un diagnostic concludent de diabet sau prediabet este necesară efectuarea TTGO sau a altor analize standardizate, nu măsurarea clasică a glicemiei după o masă obișnuită, întrucât cantitatea și tipul de carbohidrați consumați pot modifica valorile.

Ce trebuie să știi despre valoarea glicemiei tale: exemple concrete

Dacă ai făcut o analiză de măsurare a glicemiei a jeun, cu respectarea indicațiilor, iar valorile reieșite sunt peste 99 mg/dL, e important să știi ce indică fiecare interval.

Glicemie între 100–105 mg/dL

În acest caz, nivelul de glucoză din sânge este într-adevăr la limita de sus, astfel că e bine să îl monitorizezi. Dacă te situezi în acest interval nu înseamnă că ai diabet, dar e un semnal că ar trebui să repeți analizele peste câteva săptămâni, respectând recomandările înainte de recoltare.

Glicemie între 110–114 mg/dL

Dacă rezultatele analizei tale sunt în acest interval, cel mai probabil vorbim despre instalarea prediabetului, ceea ce înseamnă că nivelul zahărului de sânge este mai mare decât ar fi normal, dar nu suficient de mare încât să vorbim de diabet. Dacă analiza nu a fost făcută a jeun într-adevăr, cel mai bine este să o repeți pentru a avea o imagine corectă.

Glicemie 120–125 mg/dL

În acest interval vorbim despre un diagnostic foarte probabil de prediabet, caz în care medicul cere, de regulă, efectuarea analizei HbA1c (hemoglobină glicolizată), care ne oferă o imagine clară despre media nivelului de zahăr din sânge în ultimele 2-3 luni. Astfel, medicul poate pune un diagnostic de certitudine și poate oferi un plan terapeutic adecvat pentru a preveni instalarea diabetului.

Glicemie peste 126 mg/dL

Peste acest prag, probabilitatea unui diagnostic de diabet este foarte ridicată, dar sunt necesare investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. Așadar, o glicemie de 126 mg/dL sau mai mult impune un consult medical cât de repede în săptămânile următoare.

Dacă ai efectuat analiza care indică hemoglobina glicolizată și ai vrea să afli valoarea medie a glicemiei, îți punem la dispoziție calculatorul HbA1c, creat special pentru asta.

Tu trebuie doar să introduci valoarea HbA1c în procente, așa cum a reieșit ea din analize, și astfel poți să afli care este nivelul mediu de zahăr din sânge.

Glicemia normală în funcție de vârstă

Intervalele glicemiei sunt aceleași pentru toți oamenii, de la copiii care au peste o lună de viață până la adulții cei mai în vârstă. Indiferent dacă vorbim de un băiețel de 7 ani sau o persoană cu vârstă de 70 de ani, pragurile nu se modifică, astfel că vârsta înaintată nu poate fi un motiv întemeiat pentru o glicemie cu valori ridicate. Indiferent de vârstă, glicemia a jeun cu valori peste 125 indică un diagnostic prezumtiv de diabet care va fi confirmat cu investigații suplimentare.

Singurele cazuri în care intervalele de referință sunt diferite sunt atunci când vorbim despre nou-născuți (care pot avea între 45-150 mg/dL în prima lună de viață) sau despre femeile însărcinate.

Glicemia în sarcină

Sarcina determină numeroase modificări hormonale care afectează metabolismul și modul în care organismul utilizează și stochează alimentele, ceea ce poate crește riscul de apariție a hiperglicemiei și a diabetului gestațional.

Medicii recomandă testul de toleranță la glucoză cu 75 g în săptămânile 24-28 de sarcină. Valorile limită sunt mai scăzute în raport cu cele stabilite pentru populația generală, deoarece chiar și creșterile ușoare ale nivelului de zahăr din sânge pot afecta negativ evoluția sarcinii și sănătatea copilului.

Valorile normale ale TTGO sunt:

  • pe nemâncate: sub 92 mg/dL
  • la 1 oră: sub 180 mg/dL
  • la 2 ore: sub 153 mg/dL

Dacă singură valoare dintre cele trei depășește limitele stabilite, este suficient pentru a confirma diagnosticul de diabet gestațional.

Cum știi că ai glicemia mare și când să mergi de urgență la medic?

Fiecare pacient are un prag diferit la care încep să apară simptome în cazul unei glicemii crescute, dar majoritatea pacienților nu prezintă simptome decât când glicemia crește deja suficient de mult.
Primele simptome ale unei glicemii cu valori ridicate sunt:

  • Senzația de sete excesivă sau de foame
  • Nevoia de a urina frecvent
  • Vedere încețoșată
  • Dureri de cap
  • Oboseală

În cazul unei hiperglicemii pe termen lung, simptomele pot să mai includă:

  • Pierdere inexplicabilă în greutate
  • Infecții cutanate
  • Tăieturi și leziuni care se vindecă greu
  • Infecții vaginale cu candida, în cazul femeilor.

Netratată, glicemia mare poate duce la complicații precum cetoacidoza diabetică (DKA), în care sângele se acidifiază în absența insulinei. În acest caz, valorile glicemiei depășesc 250 mg/dL, ceea ce reprezintă o urgență medicală, ceea ce face ca recunoașterea simptomelor să fie vitală:

  • Senzație de greață și nevoia de a vărsa
  • Dureri abdominale intense
  • Respirație cu miros de fructe
  • Respirație profundă și dificilă sau hiperventilație (cunoscută ca respirația Kussmaul)
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Stare de confuzie și dezorientare
  • Stare de deshidratare
  • Pierderea cunoștinței

Dacă manifești vreunul dintre simptomele descrise mai sus, e important să mergi de urgență la medic.

Glicemia mică: ce simți și ce să faci pe loc

Glicemia mică (sau hipoglicemia) indică un nivel scăzut al zahărului din sânge și se instalează atunci când rezultatul analizei indică valori sub 70 mg/dL.

Multe dintre simptomele inițiale ale hipoglicemiei apar atunci când organismul eliberează hormoni care să faciliteze creșterea glicemiei, fiind practic modul în care organismul te avertizează că trebuie să iei măsuri.

Printre aceste semne se numără:

  • Tremurături
  • Transpirație și frisoane
  • Ritm cardiac accelerat
  • Amețeli sau senzație de leșin
  • Foame extremă
  • Slăbiciune
  • Confuzie sau dificultăți de concentrare
  • Anxietate sau iritabilitate
  • Pălirea pielii

Hipoglicemia ușoară până la moderată se tratează prin consumul de alimente sau băuturi care conțin zahăr, folosind „regula 15-15”:

  • Consumă 15 grame de carbohidrați cu acțiune rapidă pentru a crește glicemia (3 lingurițe de zahăr sau jumătate de pahar de suc)
  • După 15 minute, verifică nivelul glicemiei.
  • Dacă valoarea glicemiei este tot sub 70 mg/dL, consumă încă 15 grame de zahăr.
  • Repetă procedura până când glicemia ajunge la cel puțin 70 mg/dL.

E important să știm faptul că cei mici pot avea nevoie de o cantitate mai mică de carbohidrați pentru a trata hipoglicemia, astfel că se recomandă să ceri sfatul pediatrului înainte să faci acest lucru.

Glucometrul de acasă vs. analiza de laborator.

În mod normal, valorile pe care le arată glucometrul de acasă diferă de valoarea oferită de un test de sânge analizat în laborator, iar marja de eroare considerată acceptabilă pentru glucometrele de uz casnic este de până la 15%.

Rezultatul testului făcut acasă poate să difere și pentru că sângele capilar nu are aceeași concentrație de glucoză ca și sângele venos. Depinde, de asemenea, de cât sunt de curate mâinile la momentul în care faci testul, dar și de starea benzilor de test.

Ca regulă generală, glucometrul poate fi folosit acasă pentru monitorizarea glicemiei, iar analizele de sânge făcute la laborator sunt recomandate pentru diagnosticare și control medical periodic. În cazul în care testarea cu glucometrul indică valori peste 100 mg/dL în mod constant, cel mai bine este să mergi și să faci analizele la un laborator.

Ce analize urmează dacă glicemia e la limită

Dacă valorile glicemiei sunt ușor crescute, iată ce analize sunt recomandate:

  1. Repetă analiza de testare a glicemiei pe nemâncate, respectând indicațiile, pentru a vedea dacă valoarea este diferită sau nu.
  2. Efectuează analiza HbA1c, la recomandarea medicului, care va indica valoarea medie a glucozei din sânge în ultimele 3 luni (valori normale: sub 5,7%, prediabet: 5,7–6,4%, diabet: 6,5%+)
  3. Efectuează TTGO (testul de toleranță la glucoză orală) care măsoară modul în care organismul procesează zahărul din sânge.

Toate aceste analize se efectuează la recomandarea medicului și sub supravegherea acestuia.

Dacă în urma a două analize de sânge valoarea glicemiei tale a jeun depășește 100 mg/dL, programează un consult de specialitate la Spital Dr. Holhoș.

Întrebări frecvente

1. Glicemia normală are aceleași valori și la femei și la bărbați?


Da, valorile nu diferă în funcție de sex.

2. Cât timp trebuie să nu mănânc înainte de analiză?

Nu se recomandă să mănânci cu cel puțin 8 ore înainte de recoltarea pentru analiza de testarea glicemiei, nici să bei cafea. Doar apa este permisă și chiar încurajată înainte de analize.

3. Cafeaua neagră afectează glicemia a jeun?

Da, cafeaua poate afecta rezultatul, astfel că se recomandă să fie evitată înainte de analiză.

4. Pot avea diabet cu glicemie normală a jeun?

Da, dar acest lucru se întâmplă rar. În astfel de cazuri, diagnosticul este confirmat direct de HbA1c (hemoglobina glicolizată) și de testarea glicemiei la 2 ore după masă.

5. De ce am glicemia mai mare dimineața decât seara?

În acest caz, vorbim de fenomenul Dawn care constă într-o creștere a nivelului de zahăr din sânge dimineața devreme (între 4:00 și 8:00) la persoanele care au diabet. Dacă ai glicemia mare dimineața dar nu știi dacă ai diabet, cel mai bine e să mergi la un consult medical cât de curând.

Articole Similare

Call Now Button